În copilărie , mici fiind, neştiind că această minunăţie preparată de mama doar la ocazii speciale se numeşte "prăjitură albă ca zăpada", îi spuneam "prăjitură cu ciulama de lămâie ".
Făcea parte dintre dulciurile preferate ale copilăriei (alături de checul de ciocolată și clătite) .
Folosim aceeaşi reţetă din carneţelul albastru al mamei , aceleaşi cantităţi şi aceleaşi ingrediente (în plus este adăugată doar nuca de cocos de deasupra). Ne iese delicioasă , excelentă ... Te lingi pe degete după ce o mănânci și parcă tot ai mai mânca ... Toți cei care au gustat din ea , ne-au lăudat-o. Însă precum mama nimeni nu o va mai face vreodată. Mama o prepara pentru noi , pentru copiii ei și o făcea cu dragoste . Avea acel ceva ... Era făcută de mama.
Lingeam oalele de fiecare dată după ce termina de preparat şi asamblat prajitura cu "ciulama" în foi pe fundul tăvii. De prăjitură nu aveam voie să ne atingem 24 ore . O lăsa la frigider , cu greutate deasupra, pentru ca foile să se înmoaie .
A doua zi, când o tăia , eram înebuniţi după marginile rămase (batoane) . Delicioase ! Prăjitura se servea la sărbătoare , de Crăciun sau de Anul Nou .
P.S.:
Mama o tăia în formă de romburi.
~~~
Fiecare dulce pe care noi am hotărât să vi-l oferim este ales din dor de ceva sau dor de cineva şi are o poveste aparte .
Fiecare dulce dintre cele prezentate de noi în ofertă are povestea lui , amintirile lui şi o însemnătate aparte pentru noi .
Nu sunt alese întâmplător.
Vă vom spune , pe rând, povestea fiecăruia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea dvs. contează .